Cel mai drag, ești otravă pentru mine. Îmi înveninezi mintea cu amintiri inexistente și sufletul cu sentimente. Și sunt cea mai mare proastă că te las să îmi lipsești. Pot să accept să nu am lucruri, nu pot, însă, să accept să duc dorul oamenilor.
Nu vreau să îți accept manifestările de afecțiune, ca după, tot tu să mi le iei. Nu vreau să te iubesc și după să sufăr. Toate se termină în suferință...Îți simt lipsa, mă doare când nu vorbești cu mine, tremur în fața ta de emoție. Nu-mi place...